În urmă cu exact 20 ani, la 19 noiembrie 1989, a început ceea ce urma să fie începutul sfârşitului Germaniei separate.

Conceput de administraţia liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, şi aprobată de liderul sovietic Nikita Hruşciov, zidul a fost o barieră de separare între Berlinul Occidental şi Republica Democrată Germană pentru aproape 28 de ani, fiind construit în perioada postbelică, în efortul de a stopa consecinţelor scurgerii de forţă de muncă şi pierderilor economice asociate cu migraţia zilnică a unui mare număr de profesionişti şi lucrători calificaţi între est şi vest.

Construirea a 45 de kilometri de bariere în jurul celor trei sectoare occidentale a început duminică 13 august 1961 în Berlinul Răsăritean. În acea dimineaţă, zona de frontieră a fost securizată de trupele de grăniceri est-germani. Bariera a fost construită de soldaţii şi muncitorii est-germani, fără implicarea directă a sovieticilor. Zidul a fost construit numai pe teritoriul est-german, constructorii asigurându-se că nu ating în nici un punct teritoriul vest-berlinez.

Din Zidul Berlinului a mai rămas, astăzi, doar o 3 porţiuni: o secţiune de 80 m lângă Potsdamer Platz, o secţiune mai lungă de-a lungul râului Spree, lângă Oberbaumbrücke, poreclită şi Galeria din cartierul de est şi o a treia bucată la nord de Bernauer Straße, transformată în monument.

Cincisprezece ani după prăbuşirea Zidului, un muzeu privat a reconstruit 200 m de fosta barieră, în apropiere de Checkpoint Charlie, deşi pe o altă locaţie decât cea originală. Acelaşi muzeu a ridicat un monument format din peste 1.000 de cruci în memoria tuturor celor care au murit încercând să fugă din RDG ( Republica Democrată Germană). Memorialul a fost ridicat în octombrie 2004 şi a fost demolat în iulie 2005.

sursa:wikipedia



stiri-exacte.blogspot.com